Category

Curs montan Dianthus

Cursurile vor fi organizate in perioada 24 mai 2011 – 21 Iunie 2011 in fiecare marti a saptamanii incepand cu ora exacta 18:00, in sediu ATE Dianthus Medias, Turnul Pietrarilor, Str. I. Honterius Nr. 44.

Modul 1 – “Muntele, sportul si ecologia – o alternativa pt. timpul liber” (24 mai 2011)

• Prezentarea asociatiei Dianthus

• Proiectie foto din activitatile membrilor

• Discutii pe temele:

  • De ce munte

  • De ce sport

  • De ce sa fi membru intr-o asociatie de profil eco-montan

     

  • Avantajele unui curs

  • De ce sa te implici in actiunile Dianthus

Modul 2 – “Pregatirea excursiei si echipamentul necesar” (31 mai 2011)

• Organizarea si pregatirea unui excursii la munte

  • Alegerea zonei si traseului

  • Deplasarea in zona dorita

  • Alegerea obiectivelor si posibilitatilor de cazare

  • Echipamentul necesar

  • Alimentatia

  • Pregatirea rucsacului

  • Orientarea in teren (harta, busola)

  • Norme si precautiile la munte

Modul 3 – “Escalada si alpinism” (7 iunie 2011)

• Prezentarea echipamentului specific

• Utilizarea corecta a echipamentului

• Noduri si tipuri de asigurari

• Riscuri

Modul 4 – “Prim ajutor si meteo” (14 iunie 2011)

• Notiuni generale de prim ajutor

• Trusa de prim ajutor

• Precautii necesare deplasarii in siguranta pe munte

Pentru inscrieri si informatii caba_dan19@yahoo.com si 0749331718.
{jcomments on}

Sambata, 21 Mai 2011, asociatia Dianthus a organizat excursia caritabila in Coltii Trascaului, muntii Apuseni. Excursia face parte din proiectul Crosul Binder. Astfel, un numar de 7 tineri, alesi de Directia Sociala Medias, au beneficiat, din fondurile stranse in cadrul crosului de alergare, de incaltaminte, imbracaminte,transport si masa. Acestia au fost insotiti de membrii asociatiei in excursia planificata in Coltii Trascaului, unde au facut un traseu de plimbare care a cuprins Varful Piatra Secuiului.

Fotografii de la aceasta iesire cu click pe poza de mai jos :

Multumim tuturor sponsorilor si participantilor la Crosul Binder. De asemenea multumiri speciale doamnei Patrui Eleonora.

Vom reveni cu detalii cu privire la excursia din Coltii Trascaului.

Articol pe blogul lui Dan Caba – http://cabadan.wordpress.com/2011/05/24/iesire-caritabila-remetea-m-tii-trascau/#comment-351

{jcomments on}

Parangul Mare 2519 m, pe skiuri de tura

tr

Membrii asociatiei Dianthus : Anamaria Szabo, Aurel Maca, Florin Capilnean, Calin Bisziok, Diana Homm, Zsolt Jakab si Feri Teglas au participat in weekendul 28-30.01.2011 la cea de-a VI-a ediţie a Festivalului oamenilor de munte „Clopul Turistului” organizat de CTM Amicii Munţilor Sibiu, cu sprijinul Casei de Cultură a Sindicatelor din Sibiu şi Vila 1 Păltiniş.

A fost un ocazie de revedere cu mai multe cluburi din tara : ATE Corydalis Medias, CT Phoenix-Tim Faget, ATE Trascau Corp Zlatna, ProTerra Carei, ATE Dianthus Medias, CT Creasta Cocosului Baia Mare, CTA Magura Cisnadiei, CTM Steua Nordului Arad, CT Condor Club Arad ) Acestea s-au întrecut la diverse probe ca: orientare sportivă, foto color şi alb/negru, slide-show, caricatură şi altele, culminând cu proba culturală, unde fiecare club a impresionat publicul cu cântece, şcenete şi poezii, tematica montană fiind obligatorie.

Membrii asociatiei Dianthus au obtinut urmatoarele rezultate :

Locul I Orientare Fete peste 18 ani prin Anamaria Szabo si Diana Homm
Locul I Orientare Baieti peste 18 ani prin Feri Teglas si Florin Capilnean
Locul III la proba culturala cu participarea tuturor membrilor
Locul III la proba Maini Dibace, cu tortul in forma de trofeu, realizat de Anca Barsan
Locul III la proba SlideShow – cu prezentarea lui Florin – Ingredientele unui weekend excelent
Locul III la proba Video cu prezentarea lui Feri Teglas & Willy Schuster – Grossglockner 2006

Mai multe fotografii cu click pe poza de mai sus.

Partea 1 ( filmare cu iphone de Agnes Popa)

{youtube}k5qerw3HQ5M{/youtube}

Partea 2

{youtube}ffFcE-irQ4E&NR=1{/youtube}

Festivalul de folk s-a incheiat cu bine si ne-a adus mai multa bucurie decat ne-am fi asteptat. Asa ca ce putea fi mai bine pentru restul sfarsitului de saptamana decat o iesire la munte. Feri propune o tura scurta pe V Doamnei insa renunta din motive misterioase. Desi il tot tragem de urechi ca se suceste de la o ora la alta, pana la urma are valoarea lui la care nu ne-am gandit: ne scoate la munte! Pai da, ne facem planurile, ne pregatim si cand el zice ca nu mai vine, ne pare rau sa mai dam inapoi si plecam cu sau fara el. Prin urmare, iata cine e motorul plecarilor noastre pe munte! Nu mai mergem insa pe Doamnei ci ne decidem sa facem cunostinta cu un munte inca nevizitat: Sureanu.  Zis si facut.

A doua zi dimineata Corina in furia albastra impreuna cu Willy si Flo o pornim spre Oașa. Decidem sa o luam prin Sibiu pentfu ca chiar dac e mai lung, facem traseul mai repede pentru ca drumul e mai bun. Numai ca in graba noastra spre munte, uitam ca masina merge si cu benzona nu numai cu pasageri si voie buna. Ne aducem aminte ca nu am alimentat abia cand suntem prin Jina. Cautam in zadar o benzinarie fie ea oricat de prapadita insa nici o sansa. ne continuam totusi drunul spre lacul de acumulare de la Oasa.
Nu iesim bine din Jina si drumul isi pierde asfaltul. Mai rau insa decat lipsa asfaltului e prapastia in care se repede drumul nostru cu un tupeu scos din filmele lui Rambo. E clar, trusa de prim ajutor pentru munte trebuie sa contina cel putin un pampers pentru fiecare participant sau macar un sul gros de hartie igienica. Coboram cu frica in san pe drumul de pamant acoperit cu zapada si gheata pe niste serpentine care ne dau ameteli. Singurii parapeti ai drumului in constructie sunt copacii de pe margine care au scapat nemacelariti de constructori.
Ajungem pana la urma in valea Sebesului aproape de Sugag de unde intram din nou pe asfalt si pante normale.
Avem de urcat vre-o 33 de km pana la lac si de acolo inca alti 15 pana mai sus. Ghinion insa, tocmai se aprinde beculetul rosu, anuntand ca ne asteapta pana prostului. Ne decidem sa nu mai urcam prea mult si ne oprim undeva pe drum pe marginea lacului. De aici nu mai e mult si drumul incepe sa urce pana la Luncile Prigoanei, o poiana plina de viloace care mai de care. Mai departe o luam in stanga pe un drum forestier, de aceasta data insotiti de marcaj cruce rosie. Ninge incet si drumul urca alene. Daca era zapada mai mare un ski de tura mergea perfect. Ne omoram timpul monoton cu fazan pe trei litere cu cuvinte inventate pe loc de care nici academia cocalarilor nu a auzit vreodata.
La Poarta Raiului, o alta poiana in care constructile incep sa apara ca ciupercile, bate un viscol cu ninsoare de ne crapa urechile sub caciuli si cagule. Supravietuim totusi si, mai sus intr-o curba a drumului, gasim 2 indicatoare: unul spre cabana Sureanu cu 4 km pe drum forestier si celalalt spre caba Sureanu pe poteca 20-30 min. Optam rapid pentru poteca si incepem sa spargem drum prin zapada care aici atinge 30-40 cm.
Dupa cele 30 de
minute regulamentare ajungem la cabana Sureanu. Un panou mare invita parca trecatorul obosit sa intre. Intram si noi bucurosi ca facem popas sa bem un ceai cald si sa mancam. Pe usa cabanei un afis mare si lat: ACCESUL INTERZIS! Cautam alte usi insa ori e accesul interzis ori e lacat pe usa. Revenim la prima usa si intram. In sfarsit dam de o prezenta umana: o persoana care asigura paza complexului de cabane de la Sureanu. Ne priveste nedumerit ce cautam acolo pe asa o vreme si la o ora destul de tarzie pentru ca e deja trei dupamasa. Ne lasa binevoitor in camaruta lui cu o masuta, un pat si, lucrul cel mai important, o soba calda.
Intre timp ne lamureste ce e cu cabana: in1992 a trecut din proprietatea OJT in cea a Ministerului Apararii. Se pot primi in continuare  turisti la cazare dar nu se gateste. Probabil asta e explicatia pustietatii de la cabana. Deoarece e viscol si ceata pe varf nu are sens sa urcam. Balanta inclina decisiv spre intoarcerea la masina cand aflam ca si persoana de la cabana coboara cu masina fix pe unde am venit noi. Iar cand mai aflam ca are si un bidon de 5 litri cu benzina in portbagaj suntem de-a dreptul in extaz.
Pe sectorul de drum scurtat de noi gasim capatul de jos al unei partii de 1700 m cu teleschi si inchirieri de echipament si tot tacamul. Ajungem comod si repede la masina, un furtun rezolva rapid transferul lichidului pretios, platim si plecam fara alte incidente spre casa. Desigur, ne oprim in Blaj la o placinta in locul nostru obisnuit pentru ca, ce trecere prin Blaj mai e si asta fara placinte?
Una peste alta, Sureanu pare un munte foarte accesibil, drumul forestier bine intretinut urca pana la cabana de unde in cca o ora esti pe varf (sau poate chiar mai putin) si pantele sunt relativ domoale. Nu uitati sa vizitati lacul Sureanu in apropierea cabanei si daca aveti vreme, urcati pe Vf lui Patru care e de fapt cel mai inalt varf din masiv. Iar la partia de ski, chiar merita sa va aventurati pentru ca plugurile curata drumul in mod constant si se arunca nisip iar pe ruta Sebes-Sugag-Lacul Oasa-Luncile Prigoanei-Sureanu e cel mai accesibil. Deci, incercati!